•   Postat de Cristiana Patru
• 05/05/2017

Dragos Andrei Cantea. Povestea pianistului roman care-si face cariera in Norvegia

---

Dragos Andrei Cantea urmeaza un program de master la Academia Norvegiana de Muzica. Face naveta aproape lunar, Oslo - Iasi, in contextul in care concerteaza des in tara. Totul a inceput cu multi ani in urma, cand Dragos avea cinci ani si, pe terenul de fotbal, nestiind la ce cursuri sa-l trimita, mama lui l-a intrebat: pian sau vioara? De pian mai auzise in Tom si Jerry si Looney Tunes si, pentru ca voia sa loveasca mingea inca putin, n-a stat pe ganduri. Anii au trecut repede si, odata ce a inceput sa studieze cu Ioana Stanescu, pasiunea pentru muzica a capatat noi dimensiuni. Era interesat de nuante, de cum se creeaza un sunet, de cum se poate canta muzica in ansamblu, de cat de bine se completeaza timbrul pianului cu cel al viorii, si avea tot felul de alte curiozitati.

Dragos Andrei Cantea. Sursa foto: arhiva personala

Acum, are ocazia sa invete de la profesori celebri, care inregistreaza pentru mari case de discuri precum EMI sau Sony si care concerteaza la New York, Tokyo sau chiar pe scena festivalului George Enescu. Insa, pentru a vedea cum a ajuns aici, sa-i observam un pic parcursul profesional. Mai intai, a absolvit Colegiul National de Arte ,,Octav Bancila" din Iasi in 2011, iar in 2015, Universitatea Nationala de Arte ,,George Enescu", specializarea pian. ,,In muzica, ca si in alte specializari vocationale, indrumatorul nostru are un rol cheie - un rol de mentor. In urma unei baze artistice extrem de solide, implementata la Iasi sub indrumarea Ioanei Stanescu, am ajuns la concluzia ca trebuie sa depasesc orice forma de granita pentru a-mi putea desavarsi aptitudinile interpretative. Am decis sa studiez in Norvegia, datorita profesorului cu care lucrez aici, pianistul Havard Gimse, unul dintre cei mai apreciati artisti din spatiul scandinav", marturiseste tanarul. Ajuns la Oslo, spune ca a remarcat interesul fantastic al Academiei de a atrage ca profesori nume imense ale muzicii clasice internationale: Katheryn Stott (pian), Truls Mork (violoncel), Vilde Frang (vioara) sau Isabelle Perrin (harpa). Odata cu venirea acestor nume mari, si nivelul studentilor admisi la conservator a crescut enorm de mult. ,,Ma consider un norocos din punctul acesta de vedere", zambeste el. Crede ca sistemul de invatamant nordic ar putea fi implementat cu succes si in Romania. Acolo nu exista note, ceea ce se resimte extraordinar in interactiunea dintre studenti. ,,Neexistand sentimentul de competitie fata de celalalt, toti sunt preocupati sa se dezvolte impreuna, iar acesta e un castig enorm. Se creeaza personalitati puternice, lucrul in echipa este foarte productiv, iar atat criticile, cat si aprecierile sunt intotdeauna argumentate!", marturiseste tanarul artist. Cu toate acestea, din perspectiva culturala, ei nu au licee de muzica precum in Romania, mai spune el. Prin urmare, la conservator nu prea sunt admisi norvegieni, intrucat doar lectiile private nu le permit sa atinga nivelul de performanta dorit de conducerea academiei.

,,Aici intervine partea vocationala a invatamantului romanesc. Noi avem licee cu diferite specializari, iar asta ar trebui sa insemne un lucru minunat. Fie ca vorbim de licee industriale, informatice, sportive, sau de arta, acestea pregatesc elevul intr-o anumita directie de la o varsta frageda. Iar in domenii precum sportul sau arta, cariera de performanta trebuie inceputa cat mai devreme cu putinta", este de parere pianistul.

In urmatorii cinci ani, crede ca ar trebui imbunatatite in primul rand legea salarizarii profesorilor, precum si modalitatile de predare si de evaluare. ,,De la investitii si salarizare pleaca si discrepanta colosala dintre mediul urban si cel rural in Romania. In Norvegia, un dascal nu simte acceptarea unui post in mediul rural drept o ,,sentinta". Are toate mijloacele de predare pe care le poate gasi in mediul urban, iar astfel stie ca poate progresa si el, alaturi de elevii sai. Consider ca dascalii nu ar trebui sa pedepseasca pasiunile copiilor precum jocurile pe telefon sau facebook-ul, ci ar trebui sa se foloseasca intocmai de acestea pentru a-si demonstra punctul de vedere si a-l indemna pe elev spre intelectualitate, prin intermediul propriilor sale pasiuni si interese", explica tanarul.

Pentru el, Iasiul este acasa si vrea sa contribuie la deschiderea internationala a institutiilor de cultura din Romania, la mobilitatile numeroase pe care le pot desfasura artistii romani si promovarea patrimoniului nostru muzical la scara globala. ,,Enescu si Brancusi trebuie sa devina veritabile branduri culturale ale noastre", spune Dragos. Cat despre reactiile pe care le-a observat din partea publicului nordic, acestea pot confirma ca nu suntem departe de acest lucru, dupa cum explica el.

L-am intrebat care sunt costurile de trai pentru un student in Oslo, in contextul in care vorbim despre o tara in care venitul mediu este de circa 4.000 de euro pe luna. ,,Preturile fata de Romania pot fi si de 5-6 ori mai mari", mi-a spus el. Conform declaratiilor sale, ca student, cifra pentru un trai decent ar trebui sa fie de aproximativ 1.500 de euro pe luna, incluzand aici cheltuielile pentru chirie si transport. ,,Sunt o multime de studenti Erasmus care reusesc sa se descurce si cu 800 de euro pe luna in Oslo. Avantajul ca student este ca beneficiile chiar exista peste tot! Din baruri si restaurante, la transport, chirii si hoteluri", mai spune el.

In orice caz, si aici, romanii, in marea lor majoritate, sunt asociati cu cersitul in pietele importante din oras, povesteste Dragos. ,,Sunt multe persoane care vin si nu se inregistreaza nici la politie, nici la autoritatile pentru plata taxelor. Totusi, se reconfirma ca este o tara unde parca toate culturile si mentalitatile si-au dat intalnire, intrucat am reusit sa intalnesc romani de succes in Norvegia, lideri in domeniile lor de activitate. Atat ei, cat si eu, in spatiul cultural, incercam sa ne aducem aportul la remodelarea imaginii Romaniei, la promovarea adevaratei Romanii, asa cum vrem sa o numim. In ciuda problemelor cotidiene din tara, avem de partea noastra o cultura fantastica, iar de fiecare data cand ofer bisuri dupa concerte in Norvegia, interpretez o lucrare romaneasca", conchide el.

Lectiile lui Dragos, invatate in Oslo:

Cea mai importanta lectie, fiind asaltat constant de repertoriu nou, este eficientizarea timpului de studiu. Daca am o ora la dispozitie, trebuie sa stiu precis pe ce aspecte trebuie sa insist.

Am invatat sa gatesc si sa imi gestionez (mult) mai atent bugetul.

De asemenea, colaborand cu muzicieni din Taiwan, Coreea de Sud, Polonia am patruns indeaproape fenomenul pluriculturalitatii.

Si nu mai putin important, am dobandit anumite aptitudini referitoare la crearea productiilor de concert in cadrul unor sectoare diferite ale mediului cultural (ambasade, camere de comert, corporatii).