•   Postat de Cristiana Patru
• 29/06/2016

,,Niciodata nu este rau sa ai un vis, dar e de preferat sa ai si abordarea pregatita" - Dragos Cristian Finaru

Da, cred in oameni. Doar asa pot da eu mai departe ce am mai bun. Sa stit,i ca nu-i usor. Dupa ce stabilesti tu cu tine ce it,i doresti, it,i pare ca 50% din drum e deja parcurs. Ei bine, nu. Calatoria in sine este tumultuoasa - doar asa ii sade bine unui om plecat pe drumul viet,ii. Acolo de unde pornesti, la baza ta, te vei intoarce de cel put,in doua ori doar ca sa-t,i aduci aminte ca, poate, ai sarit cat,iva pasi. Un lider adevarat constientizeaza acesti pasi. Si ai fi surprins sa afli ca, printre marii lideri ai lumii, se afla multi calatori. Pentru ca drumul deschide minti.

Material de Sori Tigaeru

Sub semnul norocului si al intamplarii, l-am cunoscut acum ceva ani pe Dragos Cristian Finaru, unul dintre cei mai tineri membri ai echipei EVOLUTIV Consultants Network, o companie specializata pe educatie & dezvoltare. Dragos a fost expus la numeroase proiecte de dezvoltare personala si organizat,ionala, intalnind sisteme si culturi dintre cele mai diverse. Lucreaza mult cu elevi, student,i si tineri profesionisti, si participa constant ca trainer la seminarii, workshopuri de leadership si scoli de vara.

A urmat cursuri la Universitat,ile din Bacau, Iasi si Orleans (Frant,a), a absolvit cursurile Facultat,ii de Inginerie Biochimica, iar acum este student la Psihologie. Este certificat si in Coaching, Management de proiect si ca ,,Formator leadership".

Considerate de cei mai mult,i drept hobbyuri, Dragos apreciaza in mod deosebit sporturile, privindu-le ca parte integranta a unui stil de viat,a sanatos. Este pasionat de biologie moleculara si neuropsihologie, fiind in acelasi timp det,inator al centurii negre in Karate Shotokan. A jucat timp de opt ani baschet de performant,a la echipele de juniori ale Clubului Sportiv Scolar Bacau, iar in prezent isi exploreaza si cultiva voint,a si mintea in ture pe munte.

Intre drumurile pe care le face prin t,ara ca speaker la conferint,e de leadership, Dragos ne-a vorbit despre pasiune, leadership si, nu in ultimul rand, despre calatorie.

Sori Tigaeru: Stiu ca esti un impatimit al muntelui... De unde aceasta atract,ie greu de stavilit catre varfurile pe care, unii dintre noi, le consideram aproape de necucerit?

Dragos Cristian Finaru: Nu stiu nici eu sa o pun in cuvinte, sa o arat cu degetul: uite, asta e. Cred ca este un mix alcatuit din apropierea de natura, dar mai ales de oameni. Dincolo de aerul curat, de priveliste, de bucuria depasirii limitelor, cred ca cel mai mult iubesc impartasirea acestor lucruri si stari cu cei de langa mine.

Sub ce forma si-a pus amprenta calatoria pe munte asupra activitat,ii pe care o ai in fiecare zi?

Cu siguranta, este un amestec de adrenalina, relaxare, aventura, sanatate si meditatie, lucruri pe care ar trebui sa le facem mai des, cred. Sau eu cel putin ar trebui sa le fac, iar atunci cand pot, aleg muntele, caci le imbina atat de fericit pe toate.

La un nivel ceva mai profund, cred ca una dintre cele mai mari provocari pe care le avem de infruntat ca oameni este felul in care raspundem provocarilor si adversitatilor din viata noastra. Si nu ma refer aici doar la dezastre sau mari lucruri teribile, ci si la toate greutatile de zi cu zi, la obstacole, momente dificile, ghinion sau neimpliniri.

Lucrurile astea se intampla intr-un mod sistematic, fac parte din viata noastra, insa atitudinea si raspunsul nostru depind, cred eu, si de modul in care ne antrenam pentru ele. Iar una dintre cele mai bune modalitati de a te antrena pentru disconfortul neprevazut este disconfortul prevazut, constient. Care, odata inteles, asumat si practicat, se transforma in ceva necesar, util, placut, transformandu-te si pe tine odata cu el.

Cred ca fiecare dintre noi posedam un ceva anume in noi, ceva care poate transforma stresul, disconfortul si adversitatea in lumina, in energie, in frumos. Ceva ce, daca il cautam in noi, il hranim si antrenam, poate deveni parte din noi. Indiferent de loc, de context, de imprejurare.

Ce inseamna pentru tine leadershipul? Ai un model de lider pe care-l urmezi?

Pentru mine, leadershipul vine din omenie. Din alinierea cu natura, cu cei din jurul tau si cu cei dinauntrul tau. Cred ca leadershipul vine dintr-o impacare si un echilibru pe care il gasim atunci cand, fara poate sa o putem pune in cuvinte, simtim ca merita sa ardem intens pe drumul pe care mergem.

Si poate ca asta este o forma a ceea ce numim, deseori, viziune.

Acum, nu cu totii o gasim sau o recunoastem la fel de usor. Deseori o simtim in ceea ce ne transmit altii, intr-o melodie, intr-un film sau pe un munte. Ceva care ne inspira, care ne inalta, care ne atrage, care ne consuma potentandu-ne. Si atunci punem energiile noastre in miscare, cu un scop. Mai facem cateodata un pas la dreapta, mai facem cateodata un pas la stanga, poate mai lasam si genunchiul jos... sau alunecam cativa pasi inapoi. Dar sa stim care este scopul, cred ca asta inseamna auto-leadership.

Cum faci sa il integrezi cu energiile, eforturile, vietile si sensurile celorlalti?

Cred ca asta inseamna leadership.

Exemple, invataturi si inspiratie cred ca putem gasi la multi dintre cei din jurul nostru. Cu siguranta, la unii poate mai mult decat la altii, in functie in primul rand de noi si de ce cautam.

Am persoane in viata mea care m-au influentat si, in timp, mi-am dat seama ca cele mai profunde momente de inspiratie au fost cele care au intruchipat cel mai sincer omenia, bunul simt si iubirea. Pe mine ele ma inspira. Si incerc sa le am pe ele drept model.

Int,eleg ca, sub o forma sau alta, calatoria pe munte te-a motivat sa ii indemni si pe alt,ii sa isi urmeze drumul spre ceea ce isi doreau sa faca cu adevarat in viat,a.

Muntele si calatoriile fac intr-adevar parte din modul in care inteleg sa ma cultiv, pentru a putea fi mai bun si mai mult pentru cei de langa mine.

Sunt trainer si facilitator, fiind deseori invitat ca speaker la diverse evenimente. Incerc sa construiesc alaturi de colegii mei experiente, contexte si oportunitati prin care ceilalti sa se inteleaga in primul rand mai bine pe ei, iar prin ei, si pe cei din jurul lor. In tot ceea ce facem avem in gand omul, si abia pe urma profesionistul din fata noastra. Petrec mult timp lucrand cu adolescenti, studenti si tineri profesionisti. Cu alte cuvinte, oameni care, de multe ori, isi cauta inca Aventura vietii lor. Aventura care presupune, fireste, pe langa riscuri, si un grad de incertitudine.

Nu prea ai nicio garantie atunci cand iti alegi facultatea, noul proiect, hobby sau job, partenerul de viata chiar, ca vei gasi ceea ce cauti. Si cu atat mai putin as putea spune eu in ce directie sa te indrepti sau pe care traseu sa pornesti. Insa pot fi o calauza si pot oferi, la masura mea, cateva principii de baza si instrumente de calauzire.

Desi calatoria fiecaruia dintre noi este unica, ea nu trebuie sa fie si solitara. Asa cum spuneam si mai sus, poti gasi mentori si persoane alaturi de care sa impartasesti calea si, de ce nu, Aventura pe care o urmezi.

Care este peticul tau preferat de munte?

Undeva deasupra cabanei Malaiesti. Acolo sper, cand va veni timpul, sa pot sa ii fac cererea in... calatorie.

Ce le spui celor care au dorint,a de a calatori, insa sunt impiedicat,i de tumultul zilnic?

Tumultul zilnic este prilejul ideal de a exersa calatoria interioara. Este primul munte pe care il avem de urcat. Se spune ca, de acolo de sus, vom putea intrezari piscul urmator. Care cine stie, ar putea fi chiar timp pentru o masa sanatoasa sau o ora in plus de petrecut cu iubita. Sau Bucegii.

Cateodata, un lider nu are nevoie decat de simplitate si put,ina determinare. Am invat,at ca niciodata nu este rau sa ai un vis, insa este de preferat sa ai si o abordare practica pregatita. Cam asa: ,,Nu trebuie sa astept,i sa ajungi la scoala de arta pentru a deveni creator de moda... intra intr-o casa de moda si ia o matura in mana! Drumul se croieste prin munca."