•   Postat de Cristiana Patru
• 05/05/2017

Cui ii e frica de gandirea critica?

---

Printre cele mai utile sfaturi dintotdeauna pe care le-am putut da managerilor si antreprenorilor a fost acela de a-si dobandi un mod de gandire si niste principii de business sanatoase, iar nu sisteme sau modele de lucru. Modul de a gandi reprezinta un model de lucru, niciodata invers. 

de Aliz Kosza

Sursa foto: https://pixabay.com

Majoritatea cursurilor de MBA te invat,a metodologii de lucru, structuri, sisteme si multa teorie, pliata pe studii de caz de peste ocean sau din piet,e dezvoltate. Bun, sunt si ele necesare, insa cel mai sigur mod de a face performant,a in business, mai ales daca esti un lider cu autonomie maxima pe job, este sa dobandesti si sa folosesti moduri de gandire pe care apoi sa construiesti modele de business, structuri si sisteme. Modul in care gandesti, mod de gandire pe care il promovezi in organizat,ie, defineste si influent,eaza direct evolut,ia businessului, avand impact pozitiv sau negativ in cifre. Din nefericire, foarte put,ini manageri int,eleg asta.

In articolele precedente, vorbeam despre capcana gandirii competitive si despre beneficiile gandirii cooperante. In ultimele doua mandate de CEO, ceea ce m-a salvat cu adevarat in timp de recesiune a fost gandirea critica, de care foarte mult,i manageri de top se tem inca.

Pe mine, tatal meu - pasionat de filozofie -  m-a invat,at sa adopt inca din copilarie o atitudine ,,socratica": stiu ca nu stiu. Acum constientizez cat de mult a contribuit acest tip de educat,ie la devenirea mea, la formarea mea ca lider, la reusita echipelor cu care am lucrat. Am invat,at enorm de la colegii mei, de la managerii si liderii pe care i-am crescut, de la antreprenorii carora le-am fost mentor. Mare parte din expertiza mea se datoreaza cunostint,elor acumulate de la oamenii cu care am lucrat. Nu, nu de la sefi, de la echipe.

De ce se tem managerii de top sa foloseasca gandirea critica in organizat,ii?

In primul rand, pentru ca au sentimentul ca pericliteaza insasi autoritatea pozit,iei pe care o det,in. Se tem de atitudinea socratica. ,,Stiu ca nu stiu" inseamna vulnerabilitate pentru ei; se limiteaza la niste sedint,e banale de ,,brainstorming", ceea ce este cu totul altceva. Una este sa lasi oamenii sa genereze idei, apoi le pui la sertar, si alta este sa incurajezi oamenii sa adreseze intrebari critice, pentru ca apoi ideile rezultate sa le combini, sa le aplici constructiv, sa le integrezi strategic - evident, fara sa-t,i atribui meritele.

Majoritatea managerilor cred ca det,in adevarul si astfel controleaza strans echipa. Adesea cei care pun intrebari sunt ridiculizat,i, marginalizat,i si, in consecinta, frustrat,i, desi in realitate sunt cei mai creativi oameni din companie.

Managerii cu acest tip de comportament isi mascheaza, de fapt, propriile limitari, jena ca nu stiu tot, comoditatea si conservatorismul de a nu t,ine pasul cu tendint,ele contemporane. Paradoxal, ei aleg involut,ia in lumea evolut,iei, dar au pretent,ia ca fac performant,a.

Cum funct,ioneaza gandirea critica in business?

Atitudinea socratica este universal valabila, deci aplicabila si in business, cu condit,ia sa nu te consideri o autoritate perfecta, clasica, atotstiutoare chiar si in materie de management.

Managerul socratic (imi place sa il numesc asa) incurajeaza exprimarea libera, intrebarile critice, ideile aparent ,,deplasate", pe care ulterior se pot construi imperii. La propriu.

Personal, am folosit in ultimii ani de mandat de CEO si conceptul ,,gandirii laterale", creat de Eduard de Bono, ca o completare, extensie a gandirii verticale. Este esent,ial ca liderul sa coordoneze intalnirile de generare a ideilor, cele in care se face schimb de informat,ii sau se constituie in raspunsuri la provocari, prin asigurarea un dialog deschis, liber, productiv si sincer. Fara critici sau jigniri la adresa interlocutorului, fara orgolii, fara a impune sau a monopoliza.

Gandirea critica - odata implementata - se propaga pana jos, pana la baza organizat,iei, si este, dincolo de un instrument eliberator si relaxant, o metoda sigura care aduce satisfact,ia profesionala a angajat,ilor, o metoda care da certamente motivare si sens.

Gandirea critica: sursa inovat,iei in business

Intrebarile incomode puse in momente potrivite scot la suprafat,a tot ce este mai bun in oameni, ii determina sa critice constructiv, argumentat, si sa combine idei.

Personal, am asigurat intotdeauna o doza sanatoasa de gandire subversiva (chiar daca expresia suna usor agresiv, ea denumeste, in fapt, un reflex de gandire foarte sanatos) in companiile pe care le-am condus, pentru ca doar asa se poate inlatura gandirea defensiva, care cauta si gaseste mereu pretexte, vinovat,i si scuze pentru toate cele care nu s-au realizat.

Doar prin gandirea critica, verticala (putem sa o numim oricum), ies la suprafat,a ideile polarizante, inovatoare, mai intai combatute, apoi argumentate stiint,ific.

Inovat,ia este solut,ia tuturor timpurilor, iar oamenii care nu au libertatea sa puna intrebari, sa combata cu argumente, sa exprime idei sau sa faca conexiuni nu pot fi creativi.

Intrebarile bine formulate ne conduc intotdeauna la solut,iile cele mai potrivite. Inovat,ia se naste din gandirea libera, din fluxul de energii pozitive si din nevoia reala de a contribui la progres.

Gandirea critica: o dimensiune importanta a leadershipului

Gandirea critica este, de fapt, o atitudine. Inseamna atitudinea de a asculta cu adevarat, de a accepta cu adevarat ideile si argumentele celuilalt, fara resentimente.

Doar liderii cu un nivel superior de constiint,a au capacitatea sa practice si sa promoveze gandirea critica in companii. Granit,a dintre autoritate, ego, control si libertatea de exprimare este fragila. Managerii nu isi dau seama, nu constientizeaza suficient atitudinile pe care le impun.

Liderii evoluat,i accepta ca orice intrebare este pertinenta, sunt deschisi sa exploreze, sa experimenteze, eliminand prejudecat,ile, analizand toate perspectivele, argumentele si contraargumentele, toate posibilitat,ile si punctele de vedere, informat,iile incorecte sau incoerente si inconsistent,a. Nimic nu este ignorat, totul este discutat, analizat si, intr-o forma sau alta, integrat.

Asadar, gandirea critica inseamna capacitatea liderului de a incuraja explorarea in profunzime, dar si un mod ,,lateral" de a privi lucrurile din toate unghiurile posibile, fara limite, integrand si folosind atat rat,iunea, cat si emot,iile care ne stapanesc atunci cand ne exprimam gandurile si ideile. (Vezi tehnica ,,palariilor ganditoare", care ii apartine tot lui de Bono).

Gandirea critica este precursoarea gandirii holistice si, in acelasi timp, ingredientul esential al acesteia. Fara gandire holistica niciun lider nu poate construi strategii castigatoare. Integrarea este un element de baza in strategiile de business - de fapt, in orice tip de strategie - si se bazeaza pe o multitudine de idei, argumente si viziuni, care ies la suprafat,a in urma facilitarii comunicarii si exprimarii libere in organizat,ii.

Tocmai pentru ca gandirea critica este o atitudine imprimata de liderul de top, aceasta reprezinta temelia unei culturi de organizat,ie sanatoase, cu oameni liberi, creativi si motivat,i.